Eliza Yokina

The New Now

Acest viewing room este creat pentru a oferi un punct de vedere unui tip de poziționare distinctă față de oportunitățile prezentului, lucru realizabil prin folosirea valorilor trecutului atât într-un mod poetic cât și economic. O provocare care promite să stabilească un echilibru între concept, intenția de a construi, profit, identitate și beneficiu.

Am făcut această selecție cu convingerea că ceea ce construim astăzi reprezintă o secvență mică a unui demers care devine din ce în ce mai evident că trebuie să fie coerent și asumat. Vorbind despre patrimoniu sau tradiție, justificarea unor acțiuni economice într-o retorică protecționistă nu întodeauna poate da rezultate, de aceea propun un alt unghi de vizualizare. Provocarea este găsirea unor soluții transdisciplinare pentru o revitalizare care să genereze valoare de natură economică, de imagine, socială. Intervențiile pe clădiri existente și în situri cu valoare istorică, fie ea și recentă, oferă posibilitatea unei abordări complexe ce are capacitatea de a genera noutate în prezent.

Desprinderea asumată față de context și trecut poate genera integrare și perspective noi de abordare. Întreruperea și reinventarea par să sărăcească atât conținutul cât și consistența a tot ceea ce construim azi. Așadar, propun o cameră în care să vedem o continuare integrată a existentului/prezentului, precum și arhitecți capabili să genereze noutate și valoare adresând probleme complexe.

Interiorul unei clădiri este o prelungire a exteriorului acesteia chiar dacă poate fi considerat o altă față sau o altă poveste a aceleași realități.

Membru fondator al Asociaţiei “De-a Arhitectura” – ce aduce cultura mediului construit în școli, al Biroului de arhitectură SYAA, dar și partener fondator Cumulus. Personalitate artistică, Eliza are înclinaţie spre reinterpretările senzoriale în arhitectură, spre arhitectura precedată de o poveste. Câștigătoare de trei ori a Anualei de Arhitectură București, premiată la “Gala Bun de Tipar” 2012 cu cartea “Vise Despre Case”, Eliza caută prin arhitectură o formă de raportare la oameni și la viaţă.

#1

Centru de integrare a minorităților în societate (conversie Fabrica de Bere Bragadiru)

Ana Stoian

A.S.: “Centrul de Integrare a Minorităților le asigură locuitorilor din zona Rahova posibilitatea de a avea o calificare profesională și de a avea un loc de muncă stabil și bine plătit. Astfel, clădirea devine un spațiu dedicat comunității, ce are ca scop dezvoltarea socio-culturală și educațională a persoanelor defavorizate și dezvoltarea urbană a zonei .”

Galerie

Centru de integrare a minorităților // Perspectivă restaurant

Centru de integrare a minorităților // Perspectivă etaj 1, Pregătire copii

Centru de integrare a minorităților // Perspectivă etaj 2, Pregătire adulți

Centru de integrare a minorităților // Perspectivă etaj 3, Birouri

Centru de integrare a minorităților // Perspectivă etaj 3, birouri

Centru de integrare a minorităților // Plan restaurant

Centru de integrare a minorităților // Plan etaj 1, Pregătire copii

Centru de integrare a minorităților // Plan etaj 2, pregătire adulți

Centru de integrare a minorităților // Secțiune 1

Centru de integrare a minorităților // Secțiune 2

Centru de integrare a minorităților // Axonometrie clădire

Centru de integrare a minorităților // Axonometrie clădire

Centru de integrare a minorităților // Axonometrie etaj 1

Centru de integrare a minorităților // Axonometrie etaj 2

Absolventă a Universității de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu", specializare Arhitectură de Interior, București. Este interesată de latura socială a arhitecturii, prin aprofundarea conexiunii dintre comunitate și zona urbană. Conceptul proiectului este bazat pe creearea de spații menite sa evidențieze impactul pozitiv pe care îl pot avea minoritățile asupra dezvoltării culturale și economice a orașului. În prezent, activează în domeniul arhitecturii de interior, ca concept designer.

#2

NEON - Revitalizarea unei ruine socialist-moderniste de pe litoralul românesc

Alexandru Cetea

A. C.: “Proiectul propune un scenariu de revitalizare a Restaurantului Neon din Eforie Nord, proiectat de Cezar Lăzărescu în 1957, ca parte din ansamblul socialist-modernist Eforie I, unul din primele ansambluri de acest fel de pe malul românesc al Mării Negre. Miza proiectului este de a atrage atenția asupra stării nefericite în care se află astăzi clădirile socialist-moderniste ale anilor '60 si '70 de pe litoral, cu un mare potențial economic, social și cultural încă neexplorat.”

Galerie

NEON // Perspectivă exterioară

2 – NEON // Axonometrie propunere

NEON // Diagramă conceptuală

NEON // Perspectivă exterior, dinspre bulevard

NEON // Axonometrie, structură

NEON // Perspectivă, parter, food court (mosaic socialist încorporat într-o instalație tip acvariu)

NEON // Perspectivă, piață

NEON // Perspectivă, spațiu de birouri

NEON // Machetă

Absolvent al Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, în București, Alexandru este pasionat de arhitectura simplă, bazată mai degrabă pe relații spațiale și funcționale decît pe forme și aparență. A acumulat cunoștințe profesionale în București și Viena. În prezent lucrează în București în domeniul vizualizării de arhitectură.

#3

Dincolo de ruină. Conversia fostului depozit de tutun din Isaccea

Cristian Bădescu

C.B.: “În ceea ce privește programul, depozitul și clădirea alăturată sunt propuse spre a fi convertite în sală multifuncțională, respectiv restaurant, ambele programe fiind determinate de lipsurile funcționale ale orașului. Ele sunt completate de cea a complexului turistic ce conlucrează cu o nouă livadă, funcțiuni ce se doresc a fi un prim pas într-o redefinire identitară a Isaccei dincolo de trecutul său agricol.”

Galerie

Conversia fostului depozit de tutun din Isaccea // Plan, sit; 1:1200

Conversia fostului depozit de tutun din Isaccea // Plan, parter; 1:1200

Conversia fostului depozit de tutun din Isaccea // Plan, etaj 1; 1:1200

Conversia fostului depozit de tutun din Isaccea // Secțiuni; 1:1200

Conversia fostului depozit de tutun din Isaccea // Secțiuni; 1:1200

Conversia fostului depozit de tutun din Isaccea // Secțiuni; 1:1200

Cristi este absolvent al Universității de Arhitectură și Urbanism București și fost student Erasmus în cadrul ETSAV în Barcelona. Din 2017 lucrează în cadrul biroului Poster, câștigătorii concursului pentru amenajarea pavilionului României de la Veneția din 2021. Fascinat de spațiul rural românesc, începând cu anul 2016 face parte din echipa ce organizează tabere de restaurare a arhitecturii tradiționale în cadrul Centrului Cultural Cârțișoara, județul Sibiu.

#4

Centru ecvestru de recuperare și agrement pe fostul hipodrom din parcul „Nicolae Romanescu”

Zenaida-Elena Florea

Z-E.F.:“…Partea de sus înfățișează o lume mai gentilă a introspecției ce aparține publicului și care constă în rânduri radiale de scaune. Aceasta implica un loc de promenadă pentru socializare și pentru a celebra spectacolul intimei legături dintre cal și călăreț. Poziția sa este determinată de limitele brazdelor și definește locul întocmai cum ni se arată astăzi: între un monument peisajer și un câmp. “

Galerie

Centru ecvestru de recuperare și agrement pe fostul hipodrom din parcul „Nicolae Romanescu” // Perspectivă exterior

Centru ecvestru de recuperare și agrement pe fostul hipodrom din parcul „Nicolae Romanescu” // Perspectivă interio

Centru ecvestru de recuperare și agrement pe fostul hipodrom din parcul „Nicolae Romanescu” // Analiză sit

Centru ecvestru de recuperare și agrement pe fostul hipodrom din parcul „Nicolae Romanescu” // Plan sit

Centru ecvestru de recuperare și agrement pe fostul hipodrom din parcul „Nicolae Romanescu” // Plan sit

Centru ecvestru de recuperare și agrement pe fostul hipodrom din parcul „Nicolae Romanescu” // Plan parter

Centru ecvestru de recuperare și agrement pe fostul hipodrom din parcul „Nicolae Romanescu” // Plan etaj 1

Centru ecvestru de recuperare și agrement pe fostul hipodrom din parcul „Nicolae Romanescu” // Secțiune principală

Centru ecvestru de recuperare și agrement pe fostul hipodrom din parcul „Nicolae Romanescu” // Machetă

Absolventă a UAUIM, Zenaida-Elena Florea și-a dezvoltat abilitatea de a-și imagina spații printr-o dublă raportare: la constrângerile interioare ale proiectului și la decodificarea locului. Realizează studii de practică în Istanbul și Nanjing în urma cărora lucrează cu o echipă multiculturală. În prezent este student doctorand la Școala Doctorală de Arhitectură și își dorește să se implice în procesul educațional universitar. Îi plac cercurile, mecanismele și patrimoniul în general.

#5

Cartierul armenesc din Botoșani. Regenerare urbană

Ștefan Sălăvăstru

Ș.S.: “Întregul proces a pornit de la dorința de reintegrare a unei biserici părăsite în cartierul dezvoltat organic în jurul acesteia. Punând spațiul sacru în centrul cercetării, îmbunătățirea situației actuale devine posibilă prin intervenția în mai multe locuri punctuale ce definesc un nucleu parohial. “

Galerie

*Reperele urbane relevante studiului la scara orașului sunt cele culturale și educaționale.

Cartier armenesc din Botoșani // Axonometrie, teatru, locuire, casă și grădină

Cartier armenesc din Botoșani // Extensie grădiniță

Cartier armenesc din Botoșani // Sit biserică

Cartier armenesc din Botoșani // Spațiu public între două case

Cartier armenesc din Botoșani // Perspectivă exterioară, spațiu public comun

Cartier armenesc din Botoșani // Perspectivă exterioară; teatru

Cartier armenesc din Botoșani // Perspectivă exterioară; foaier deschis

Cartier armenesc din Botoșani // Perspectivă interioară; spațiu public

Cartierul armenesc din Botoșani // de la sit la cartier; intervenții

Cartierul armenesc din Botoșani // biserica și turnul

Cartierul armenesc din Botoșani // intervenții punctuale

Cartierul armenesc din Botoșani // intervenții punctuale

Absolvent al UAUIM București, Ștefan înțelege arhitectura ca un domeniu pluridisciplinar, după parcurgerea mai multor activități tip voluntariat în sustenabilitate, ateliere de restaurare sau studii urbane locale și internaționale. În prezent lucrează în București ca arhitect și este pasionat de concursurile de arhitectură.

#6

Extinderea ansamblului Pavilionului de Băi, Băile Govora

Ștefania Hîrleață

Ș.H.: “Pentru situația particulară a orașului Govora, reabilitarea stabilimentului ar fi un pas strategic în dezvoltarea orașului prin restabilirea funcției medicale; dispariția acestei clădiri ar afecta în mod irevocabil identitatea locală prin pierderea tipologiei, a spațiilor tradiționale de tratament și a reprezentativității.”

Galerie

Perspectivă exterioară a extinderii Pavilionului de Băi

Extinderea Ansamblului Pavilionului de Băi // Curte interioară; cafenea

Extinderea Ansamblului Pavilionului de Băi // Sala de muzică de cameră

Extinderea Ansamblului Pavilionului de Băi // Secțiune; relația între Pavilionul de Băi și extindere

Extinderea Ansamblului Pavilionului de Băi // Secțiune, relația între cele trei corpuri

Extinderea ansamblului Pavilionului de Băi // Plan nivel 1

Extinderea ansamblului Pavilionului de Băi // Plan Pavilion etaj 1

Ștefania Hîrleață a absolvit Universitatea Ion Mincu de Arhitectură și Urbanism, București, în iulie 2019. După absolvire, a fondat Studio Govora, o inițiativă bazată pe cercetarea și lucrarea de diplomă. A fost editor invitat al revistei Mazzocchio - numărul 5 "Băile Govora - Premisele unui Oraș Ideal". În prezent, lucrează în biroul POSTER care va reprezenta România la Bienala de la Veneția 2021.

#7

Centru de recuperare balneo-fizio-terapeutică. Extinderea Vilei Sylva, Băile Govora

Radu Tîrcă

R.T.: “Demonstrând pe parcursul lucrării de disertație care sunt originile fondului construit balnear românesc și cât de valoros este acest patrimoniu în context cultural, stoparea declinului stațiunilor termale reprezintă un subiect acut.”

Galerie

Extinderea Vilei Sylva // Plan parter

Extinderea Vilei Sylva // Scheme și diagrame

Extinderea Vilei Sylva // Secțiune caracteristică, relația cu orașul

Extinderea Vilei Sylva // Curte interioară a Vilei Sylvia

Extinderea Vilei Sylva // Secțiune tranversală, relația între Vila Sylva și centrul de recuperare

Extinderea Vilei Sylva // Centru de recuperare

Extinderea Vilei Sylva // Școala de asistenți balneoterapeuți

Radu George Tîrcă este doctorand la Universitatea Ion Mincu de Arhitectură și Urbanism, București. După absolvire, a fondat Studio Govora, o inițiativă bazată pe cercetarea și lucrarea sa de diplomă. A fost editor invitat al revistei Mazzocchio - numărul 5 "Băile Govora - Premisele unui Oraș Ideal". În prezent, lucrează în biroul POSTER care va reprezenta România la Bienala de la Veneția 2021.

DIPLOMA Viewing Rooms prezintă un spațiu online în care poți naviga printr-un mix de lucrări de artă, arhitectură și design ale ultimelor generații de tineri creativi. Lucrările lor sunt articulate în forma a șapte capsule digitale prin vocea și viziunea a șapte profesioniști din industriile creative locale, sperând să creeze o conexiune mai puternică între artiștii emergenți, comunitătea de artă și publicul larg. Demersul aduce în online o selecție de tineri expuși în cadrul ultimelor trei ediții ale DIPLOMA, festivalul care a pornit de la premisa că lucrarea de diplomă este cel mai elaborat proiect al unui student din toată perioada facultății și că prezentarea acesteia se limitează de cele mai multe ori la publicul restrâns al cadrelor didactice, familiei și prietenilor.