Andrei Breahnă

Notă despre interdisciplinaritate

Încă de la prima mea implicare în proiectul Diploma am semnalat dificultatea de a parcurge disciplină cu disciplină un demers artistic care în secolul 21 a devenit interdisciplinar prin excelență. Această observație a fost confirmată cu ocazia translatării mele în poziția neobișnuită de curator.

Indiferent de domeniu, arta contemporană a devenit digitală. Pictura pornește de la colaj digital și folosește videoproiectorul, sculptura devine produsul unei simulări 3D, fotografia și colajul se confundă, desenul pornește de la fotografie, fotografia include text, textul devine imagine.

În poziție inedită de curator, mă întreb dacă nu ar fi mai util să existe doar o singură secțiune: artă (digitală).

În propunerea mea curatorială am ales trei artiști care explorează limitele tehnicilor artistice clasice, transformând lucrările într-un transmițător de conținut. Fără a ignora latura estetică, artistul contemporan caută să devină un actor cultural, un cercetător care se poziționează la confluența tuturor disciplinelor.

Andrei Breahnă a ales calea antreprenoriatului, înființând o galerie care să contribuie la dezvoltarea scenei de artă. Gaep prezintă lucrările unor artiști consacrați sau în afirmare, toți activi pe scena internațională, în spațiul său din București și la numeroase târguri de artă din lume.

#1

Organic/ Inorganic

Laszlo Forray

Syncope, 144x89x5, 2017

Sculpturile lui Laszlo Forray îmi aduc aminte de copilărie și de ultima dată cand am văzut trusa cu ac și ață într-un context domestic. În accepțiunea clasică, sculptura promite să fie un obiect greu, pe care îl privim de la distanță. Aici ea comunica cu spațiul, e ascuțită și intimă în același timp.

Galerie

First Attempt, 50x40x40, 2017

Not So Fair And Square, 200x6, 2017

Syncope, 144x89x5, 2017

Syncope, 144x89x5, 2017

Laszlo Forray este un artist care se exprimă preponderent sub forma sculpturii abstracte. Prin limbajul său conceptual, abordează tema naturii umane şi impactul acesteia asupra planetei. Este absolvent de Studii Economice şi al Facultăţii de Arte Plastice, secția Sculptură a Universității Naționale de Arte din Bucureşti. Prin lucrarea sa de diplomă, Laszlo oferă o metaforă conceptuală ce încearcă să reflecte dualismul social prezent în structura societăţii actuale atât la nivel de individ format din valori şi non-valori, cât şi la nivel de societate per ansamblu.

#2

Camera

Irina Rădulescu

Camera, colaj, 100x100, 2019

Atunci când Irina Rădulescu folosește propriul corp, ea scoate în evidență fragilitatea și delicatețea oricărei atitudini reflexive. În era social media, orice imagine cu care ne confruntăm este de fapt un colaj. Prin suprapunerea dintre text și fotografie, artista face referire la visual poetry și la capacitatea artei de a îngloba discipline artistice diferite.

Galerie

Camera, colaj, 2019

Camera, colaj, 100x100, 2019

Irina Rădulescu lucrează și locuiește în București. A absolvit cursurile de licență și master ale Universității Naționale de Arte, București, departamentul Imagine dinamică și fotografie. Ea este interesată în mod special de fotografie experimentală, dorind prin lucrarea de diplomă să surprindă o astfel de încercare - îmbinarea caracterului puternic sintactic al confesiunii de jurnal cu caracterul obligatoriu analitic al autoportretului plastic, găsind o soluție prin colaj.

#3

Memorii

Emanuela Balint

Memorii, arta grafica, 2018

În desenele ei, Emanuela Balint folosește arhiva personală ca un teren de cercetare a universului familiar. Dacă am elimina sau am șterge din lucrări elementele de text, privitorul ar putea asimila un univers apropiat Europei de Est, o copilărie pe care parcă am trăit-o cu toții, printre ierbare, uniforme și priviri crispate în fotografii de sfârșit de an școlar. Cine sunt umbrele misterioase din desenele Emanuelei Balint? Răspunsul pare să apară dacă privim lucrările ca o hartă mentală a sinelui, a identității și a trecutului nostru comun.

Galerie

Memorii, artă grafică, 2018

Memorii, artă grafică, 2018

Memorii, artă grafică, 2018

Memorii, artă grafică, 2018

Memorii, artă grafică, 2018

Fără a avea pretenția de a fi curator, constat prin acest exercițiu cât de omniprezentă a devenit această atitudine de a inventaria, a cataloga, a critica, a asocia și a lua decizii. Această propunere digitală reprezintă decizia mea de a ignora departamentele și de a prezenta cele trei poziții artistice într-un open space.

Emanuela Balint a studiat grafică la Facultatea de Arte Plastice, Universitatea Naţională de Arte din București. Este membră a Clubului Ilustratorilor din 2014. Prin lucrarea de diplomă, Emanuela a încercat o căutare personală a cunoașterii de sine prin arborele genealogic și amintiri, dar și o prezentare a universului mic, familiar, utilizând creionul, creionul colorat și acuarelă, hârtie sau straturi de calc. Vrând să creeze noi amintiri prin intermediul amintirilor familiei sale, se naște întrebarea „Oare amintirile sunt ceva ce avem sau ceva ce am pierdut?”

DIPLOMA Viewing Rooms prezintă un spațiu online în care poți naviga printr-un mix de lucrări de artă, arhitectură și design ale ultimelor generații de tineri creativi. Lucrările lor sunt articulate în forma a șapte capsule digitale prin vocea și viziunea a șapte profesioniști din industriile creative locale, sperând să creeze o conexiune mai puternică între artiștii emergenți, comunitătea de artă și publicul larg. Demersul aduce în online o selecție de tineri expuși în cadrul ultimelor trei ediții ale DIPLOMA, festivalul care a pornit de la premisa că lucrarea de diplomă este cel mai elaborat proiect al unui student din toată perioada facultății și că prezentarea acesteia se limitează de cele mai multe ori la publicul restrâns al cadrelor didactice, familiei și prietenilor.